Construcţii ilegale stopate, dar nu demolate 674 certfificate de urbanism şi 466 autorizaţii de construire pentru locuinţe, birouri, anexe gospodăreşti şi spaţii comerciale. Aşa a rezumat Mariana Pătraşca, purtătorul de cuvânt al Primăriei, activitatea Biroului de Urbanism, în anul 2009. Anul trecut, acelaşi birou a constatat mai multe nereguli în construcţii, pentru care s-au aplicat 31 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 72.500 de lei. Viceprimarul Ion Dragomir a precizat că sancţiunile au fost date pentru construcţiile începute fără autorizaţie, cei vizaţi fiind obligaţi să intre în legalitate. Referindu-se în mod particular la una dintre zonele unde fenomenul construcţiilor ilegale este în floare, anume strada Oborului, Ion Dragomir a afirmat că, prin amenzile aplicate, s-a reuşit stoparea fenomenului: „Ceea ce am făcut bun a fost faptul că i-am supravegheat şi nu au construit în continuare, căci, altfel, ajungeau în Slobozia demult. Nu am renunţat la gândul de a demola aceste locuinţe, le-aş sugera celor în cauză să nu stea liniştiţi”. Dacă mori, mori la tine în localitate! Viceprimarul s-a manifestat ferm şi în legătură cu situaţia locurilor de veci din cimitirele câmpinene, subliniind ideea că acolo unde există un regulament, acesta trebuie respectat cu stricteţe. Subiectul a fost adus în discuţie în urma unei „dispute” pe care vicele Dragomir a avut-o săptămâna trecută cu rudele unei persoane decedate în Câmpina şi care figura în buletin cu domiciliul în Proviţa şi cu viză de flotant pe Câmpina. Acestea (care au venit şi la sediul redacţiei să semnaleze „problema”) i-au cerut viceprimarului acordarea unui loc de veci în cimitirul din Câmpina, unde să-şi îngroape ruda. „Nu viceprimarul dă loc de veci, ele se acordă, conform regulamentului, persoanelor care au identitate pe Câmpina.Trebuie să ne gândim şi la cei care vin după noi, nu putem să ocupăm toate locurile din cimitir şi să generăm probleme nouă sau celor care ne urmează. Nu o facem pentru că nu vrem, ci pentru că, altfel, se creează situaţii deosebite. Nu dorim decât să aplicăm regulamentul. Aşa că nu ne luăm nici noi, dar nu dăm nici acelora care nu sunt îndreptăţiţi”. Luminiţa ISTRATE     Primăria ar scoate bani din blocatul roţilor. Dacă ar vrea 1.597 de conducători auto au avut de-a face în anul 2009 cu dispozitivul de blocare a roţilor, temuta „caracatiţă”. Cei 1.597 de şoferi care şi-au parcat neregulamentar maşinile au adus la bugetul local 51.104 lei. Adică, mai puţin de jumătate din suma totală de 127.760 de lei, diferenţa de bani fiind încasată de societatea de blocare autoturisme. După cum a spus edilul-şef Horia Tiseanu, acţiunea de blocare şi eliberare a autoturismelor, reglementată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 73/2006 a fost una de atenţionare a conducătorilor auto, pentru ca aceştia să nu-şi oprească maşinile în zonele unde oprirea este interzisă. „În nici un caz nu am desfăşurat această activitate pentru a bloca toate autoturismele parcate necorespunzător. Atunci, am fi aplicat poate de 10 ori mai multe amenzi”. De ce să nu vină toţi banii la bugetul local? Conducerea Primăriei nu exclude posibilitatea ca activitatea de blocare a autoturismelor să treacă exclusiv în sarcina administraţiei locale, ceea ce ar însemna ca toţi banii plătiţi de cetăţeni pentru recuperarea autoturismelor să ajungă la bugetul local. ”Modelul l-am preluat de la alte localităţi, inclusiv municipiul Ploieşti, ale căror primării au încheiat contracte cu astfel de societăţi, dotate cu utilaje specifice acestui gen de activitate. Şi noi ne putem gândi dacă putem realiza exclusiv această activitate. Pentru aceasta, e nevoie să achiziţionăm nu doar „caracatiţe”, care nu sunt atât de scumpe, cât şi maşini speciale, al căror cost este destul de ridicat. Consider că această colaborare cu societatea privată este eficientă, dacă mă gândesc că încasăm nişte bani, fără să investim nimic.” Viceprimarul Ion Dragomir s-a referit la scopul pentru care a fost gândită toată această operaţiune de blocare şi ridicare de autoturisme, anume acela de a-i determina pe conducătorii auto să respecte regulile de circulaţie, şi nu scopul de a încasa bani: „Ideea de a ne ocupa noi de acest lucru este un subiect care ar trebui avut în vedere, dacă iau în calcul faptul că valoarea maşinii speciale de blocare a roţilor se ridică, probabil, la nivelul sumei încasate de Primărie anul trecut, din această activitate”. Luminiţa ISTRATE     Mai săraci decât credeam 3.590. Este numărul total al persoanelor nevoiaşe care beneficiază de ajutoare comunitare, constând în zahăr şi făină şi care sunt distribuite de mai bine de o săptămână acestora, la Cantina Socială. Raportat la populaţia celui de-al doilea municipiu din judeţ, acest număr se traduce în şocanta constatare că unul din 11 câmpineni se încadrează în categoria persoanelor „cele mai defavorizate”. Mai exact, Hotărărea de Guvern privind criteriile de acordare a ajutoarelor comunitare (nr. 600 din 2009) stabileşte că acestea se cuvin „categoriilor de persoane cele mai defavorizate”. Adică, în Câmpina, 3.590 de persoane sunt foarte sărace, nu doar nevoiaşe. Între acestea, se diferenţiază 4 categorii de persoane: cele care benbeficiază de ajutor social (507 persoane), şomerii indemnizaţi (1.081 persoane), pensionarii cu o pensie mai mică de 400 de lei pe lună (774) şi persoanele cu handicap grav şi accentuat, neinstituţionalizate (1.228). Se preconizează ca, începând din anul 2010, să se acorde, pe lângă făină şi zahăr, încă două produse: orez şi paste făinoase.. Luminiţa ISTRATE     Protest scris Tiseanu nu vrea să dea afară oameni din Primărie Proiectele de lege privind reducerea veniturilor, precum şi disponibilizările din administraţia locală încalcă flagrant principiile fundamentale ale autonomiei locale şi descentralizării administraţiei publice locale. Este poziţia pe care a luat-o conducerea Primăriei Câmpina faţă de măsurile şi restricţiile Guvernului Boc, privind atât veniturile salariaţilor, cât şi concedierile din administraţie. Astfel, Primăria Câmpina s-a raliat Asociaţiei Municipiilor din România, una dintre structurile asociative care au adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului Emil Boc, în care solicită acestuia reanalizarea acestor proiecte de hotărâre. Primarul Horia Tiseanu (care aparţine aceleiaşi formaţiuni politice cu premierul) a ţinut să precizeze că numărul de disponibilizări propus de Guvern, de ordinul sutelor, este nejustificat. “Este o propunere de reducere a personalului până la un număr foarte mic, aberant, având în vedere că structurile noastre au fost mărite în cursul anilor trecuţi, în primul rând, datorită unor compartimente care au fost adăugate administraţiei publice locale, venind din alte instituţii, ca de exemplu, Evidenţa Persoanelor şi Poliţia Comunitară (doar în cadrul acesteia din urmă există 90 de posturi)”. Dacă s-ar ajunge la aplicarea măsurilor propuse de Guvern, în Primărie ar trebui să fie concediate câteva sute de salariaţi. S-ar putea ajunge chiar la externalizarea anumitor instituţii fără personalitate juridică, cum ar fi Poliţia Comunitară, Sera sau Muzeul Hasdeu, compartimente care, în acest moment, sunt incluse în organigrama Primăriei. „Acest lucru nu va duce însă la nimic bun. Din contră, vor exista cheltuieli suplimentare cu fiecare dintre aceste structuri (de pildă, ele vor avea nevoie de contabili) şi atunci economiile care s-ar face în momentul reorganizării vor fi depăşite cu mult de aceste cheltuieli. Putem da afară 5 oameni, dar nu sute, cum rezultă din cifrele afişate”, a fost de părere Horia Tiseanu. Luminiţa ISTRATE     Terenurile agricole şi animalele trebuie „declarate” Dacă sunteţi proprietari de terenuri agricole şi de animale, aflaţi că sunteţi aşteptaţi la sediul Primăriei, la Compartimentul Agricol, camera 4, pentru înscrierea în registrul agricol. Nu trebuie să neglijaţi nici faptul că aceasta reprezintă o obligaţie reglementată prin lege, iar nerespectarea ei sau declararea de date neconforme cu realitatea constituie contravenţie. Potrivit unor acte normative apărute în 2008 precum şi a H.G.R nr. 137/2009, privind organizarea şi efectuarea recensământului general agricol în anul 2010, proprietarii în cauză sunt obligaţi să vină la Primărie, pentru a se verifica datele înscrise deja în Registrele Agricole, sau, după caz, pentru consemnarea, în aceste documente, a informaţiilor privind structura culturilor agricole şi a categoriilor de animale deţinute. În 2009, Registrul Agricol consemna existenţa a aproximativ 1.700 de proprietari de terenuri agricole sau animale. Luminiţa ISTRATE     Ce are criza cu starea civilă? Nimic. Câmpinenii s-au căsătorit şi au făcut copii în 2009, la fel ca şi în anii trecuţi. Cel puţin aşa rezultă din bilanţul Biroului de stare civilă. S-au înregistrat 220 de căsătorii, 1.408 naşteri şi 542 decese. Tot în cursul anului trecut s-au primit şi rezolvat 3.460 de cereri prin corespondenţă. Acestea vizau solicitarea de duplicate de pe acte de naştere, căsătorie sau decese. Au mai fost înregistrate 5.644 de solicitări din partea câmpinenilor. Printre ele, s-au numărat: aplicarea menţiunilor de divorţ pe actele de căsătorie, întocmirea şi eliberarea a 286 livrete de familie sau întocmirea de certificate şi adrese de aplicare a menţiunilor, necesare în cazul schimbării numelui pe cale administrativă. Luminiţa ISTRATE     Membrii Comisiei de Sănătate din Consiliul Local au vrut să îl cunoască personal pe Alexandru Matei Membrii Comisiei de Sănătate, Cultură, Învăţământ, Culte şi Tineret s-au întâlnit, vinerea trecută, cu noua conducere a Spitalului Municipal Câmpina. Mai exact, la discuţii au participat cei doi directori ai unităţii medicale, Alexandru Matei, managerul interimar şi Nicolae Mijea, directorul administrativ şi consilierii locali Marian Dulă, Viorel Bondoc, Luminiţa Dumitrescu, Florin Marcu şi Daniel Telegescu. Nu este prima dată când o asemenea întâlnire a avut loc, acest obicei fiind inaugurat încă de pe vremea când Călin Tiu se afla la conducerea unităţii medicale. Pentru că Alexandru Matei a fost numit de curând pe funcţie, membrii comisiei au fost interesaţi să afle cu ce probleme se confruntă spitalul, dar şi ce proiecte are managerul la început de mandat. În urma dialogului purtat, consilierii au aflat despre numeroasele dificultăţi ale spitalului. Reabilitarea termică şi realizarea canalizării in incintă şi racordarea la cea stradală, dotarea cu aparatură modernă de developare a filmelor radiografice sunt doar câteva dintre exemplele pe care le-a adus în discuţie Alexandru Matei. Un alt subiect delicat pentru spital îl reprezintă situaţia secţiei exterioare de la Poiana Câmpina. Acolo, s-au realizat, de-a lungul vremii, o serie de investiţii. Problema este că imobilul în care funcţionează spitalul se află în patrimoniul comunei Poiana Câmpina. Ca atare, conducerea spitalului şi consilierii locali consideră că ar fi necesară începerea unor demersuri pentru a trece clădirea în patrimoniul Spitalului Municipal. Membrii Comisiei de Sănătate au promis că vor face lobby în Consiliul Local pentru ca o anumită sumă de bani să fie direcţionată către nevoile Spitalului, în special pentru reparaţii şi pentru dotări. Alexandra BIRO     Sediul primăriei din Breaza, de închiriat S-au lăudat ani la rând cu construirea sediului Primăriei din Breaza, fără a lua în seamă că împovărează pe vecie bugetul local, prin întreţinerea clădirii de lux. Pe timp de iarnă, facturile la încălzire în această instituţie sunt acum uriaşe, mai ales din cauza temperaturilor scăzute. O primă măsură de reducere a cheltuielilor a fost mutarea pe un singur etaj a tuturor birourilor. O a doua măsură a este de a închiria spaţiile existente. Printr-un anunţ postat pe www.primariabreaza.ro, primarul dă de ştire celor interesaţi că sala amfiteatru din Primărie şi sala de sport a oraşului sunt de închiriat. Se încurajează chiar turismul de afaceri, care include team-building-urile, călătoriile de afaceri, participările la programele de training. Adică turiştii ar veni şi s-ar caza la pensiunile din oraş şi ar organiza întâlniri de lucru în sala de şedinţe a Primăriei. Pentru sala de sport a oraşului, primarul propune organizarea de competiţii sportive naţionale, concursuri de dans sau expoziţii. Cei care doresc să închirieze spaţii în Primăria de lux a Brezei sunt rugaţi să contacteze serviciul financiar-contabil al instituţiei. Ela DOBRE     “Până nu vedem legea bugetului, nu putem să ne apucăm de treabă” Acesta a fost răspunsul primarului Horia Tiseanu, cu privire la adoptarea bugetului pentru anul în curs. „Noi avem nişte estimări ale veniturilor şi cheltuielilor pentru anul 2010, bineînţeles că vom avea o discuţie, dar în condiţiile legii vechi”. Primarul e de părere că la 1 martie bugetul Câmpinei va fi adoptat. Rămâne de văzut dacă şi cel de anul acesta va fi unul ”optimist”, aşa cum a fost catalogat bugetul din 2009. Luminiţa ISTRATE